Ce este reumatologia și cum te ajută un medic reumatolog

Ramurile medicinei sunt numeroase, complexe și fiecare dintre ele ocupă un loc important în tratarea și îmbunătățirea stării de sănătate. Este prioritar să cunoaștem și să înțelegem cu ce ocupă fiecare ramură din medicină în parte, pentru a ști cărui medic specialist ne putem adresa atunci când vrem să găsim răspunsuri la întrebările noastre legate de sănătate și soluții salvatoare pentru afecțiunile de care suferim.

În acest articol, te vom pune la curent cu ce înseamnă reumatologia și cum te poate ajuta un medic reumatolog atunci când te confrunți cu dureri articulare, de oase ori alte dificultăți la nivelul aparatului locomotor.

I. Ce este reumatologia

Reumatologia este o subspecializare din cadrul medicinei interne și a pediatriei care asigură depistarea, diagnosticarea, tratamentul și recuperarea persoanelor care au de-a face cu afecțiuni nechirurgicale ale aparatului locomotor.

Această subspecializare cuprinde diverse afecțiuni ale articulațiilor, țesuturilor moi, bolilor autoimune sau tulburărilor ereditare ale țesutului conjunctiv. Cu alte cuvinte, atunci când simți că te dor oasele, ligamentele, articulațiile de la nivelul întregului organism, știi că trebuie să te adresezi secției de reumatologie din cadrul unei clinici, a unui cabinet medical sau a unui spital. 

II. Ce categorii de afecțiuni sunt tratate la secția de reumatologie

• Afecțiuni degenerative cauzate de uzura unor articulații: gonartroza (artroza genunchilor), coxartroza (artroza șoldurilor), spondiloza, hernia de disc lombară;
• Afecțiuni provocate de acumularea cristalelor în articulații sau tendoane: pseudoguta, guta, chistul Baker, condrocalcinoza articulară, boala calcificărilor tendinoase;
• Afecțiuni articulare nedegenerative: fibromialgia, tendinite, capsulite, bursite, entezite, epicondilite, sindromul de tunel carpian, sindromul Dupuytren, alte sindroame canalare ale membrelor superioare sau inferioare, periartrita scapulo-humerală;
• Afecțiuni cauzate de prezența germenilor în articulații: artrita gonococică, boala Lyme, artrita tuberculoasă și o serie de alte artrite infecțioase;
• Afecțiuni metabolice: osteomalacia, osteoporoza;
• Afecțiuni inflamatorii autoimune, asociate bolilor de sistem: reumatism articular acut, poliartrita reumatoidă, artrite reactive, spondilita anchilozantă, lupus eritematos sistemic, artrita psoriazică, dermatomiozita, sclerodermia, polimiozita, vasculita, sindromul Schönlein-Henoch.

III. Metode de investigații pentru stabilirea unui diagnostic din ramura reumatologiei

Pentru a diagnostica astfel de condiții care afectează calitatea vieții pacientului, reumatologia folosește anumite mijloace de investigații, cum ar fi: 

• Analize biochimice;
• Examene imagistice, care includ: radiografia, RMN-ul articular, ecografia musculo-scheletală;
• Teste genetice;
• Teste imunologice (autoanticorpi);
• Teste funcționale (precum electromiograma);
• Osteodensitometria (care înseamnă măsurarea densității osoase);
• Puncția articulară;
• Biopsii ale țesutului articular moale.

De toate aceste investigații și diagnosticarea corectă a unor afecțiuni reumatologice se ocupă medicul reumatolog.

Citește în continuare pentru a afla cum te poate ajuta medicul reumatolog, ce trebuie să știi despre pregătirea profesională a acestuia și cum decurge o vizită în cabinetul său.

IV. Ce este un medic reumatolog

Un medic reumatolog este un medic specialist care diagnostichează și tratează bolile musculo-scheletice și ale afecțiunilor sistemice autoimune, pe care obișnuim să le numim boli reumatismale. Acestea pot afecta cu precădere articulațiile, mușchii și oasele, provocând durere, umflături, rigiditate și chiar și deformare.

Artrita afectează de obicei articulațiile, pe când alte afecțiuni musculo-scheletice afectează, pe lângă articulații, și oasele, mușchii, tendoanele, ligamentele. Bolile autoimune afectează și sistemul musculo-scheletic, însă cele reumatismale pot afecta și restul corpului, inclusiv pielea, ochii, sistemul nervos și organele interne.

Spre deosebire de un medic ortoped, reumatologul nu efectuează operații pentru a trata o boală articulară. Scopul medicului reumatolog este acela de a face investigații și a găsi cele mai bune opțiuni de tratament pentru pacienții săi.

V. Care este pregătirea medicului reumatolog

Medicul reumatolog termină 4 ani de învățămând medical sau osteopatic, după care urmează alți 3 ani de formare de rezidență în medicina internă sau pediatrie. După examenul de rezidențiat, acesta se înscrie pentru o bursă de reumatologie timp de 2 sau 3 ani, pentru a afla mai multe despre condițiile cronice musculo-scheletice și autoimune, precum și despre tratamentul lor.

Ulterior, reumatologul dă un examen de bord pentru a avea certificat de bord în domeniul reumatologiei. Acest certificat sau examen este reluat la fiecare 10 ani. Reumatologul participă anual și la anumite activități care au ca scop asigurarea educației medicale continue.

VI. Ce afecțiuni tratează medicul reumatolog

• Osteoartrita, care se manifestă deseori la nivelul mâinilor, șoldurilor, genunchiului sau picioarelor
• Guta, care de obicei afectează degetul mare, dar poate apărea și la nivelul genunchilor sau mâinilor;
• Osteoporoza, o afecțiune care mărește riscul de deformare a oaselor;
• Fibromialgia, care este o condiție de durere generalizată;
• Artrita reumatoidă;
• Artrita psoriazică, care este un tip de artrită ce se manifestă la persoanele cu psoriazis
• Spondilita anchilozantă, o condiție medicală care afectează de obicei spatele;
• Artrita reactivă, condiție care apare deseori la adulții tineri, în urma unei infecții
• Lupus eritematos sistemic;
• Sclerodermia, care ajunge să afecteze nu doar pielea și vasele de sânge, ci și rinichii, plămânii sau alte organe;
• Sindromul Sjogren, care frecvent cauzează ochi uscați și gură uscată;
• Miozita, afecțiune ce implică inflamația mușchilor.

Mai există și medici reumatologi care se specializează și pe alte arii, cum ar fi reumatologii pediatri, ce tratează pacienți cu vârsta sub 18 ani, asta deoarece unele condiții apărute la copii diferă de cele care se manifestă la adulți, motiv pentru care este necesară o expertiză diferită.  

VII. Când ar trebui să mă consulte un medic reumatolog

Oricine se poate confrunta cu dureri musculare și articulare din când în când. Însă când acestea nu dispar de la sine, așa cum este de așteptat, ar putea fi necesară o evaluare suplimentară din partea unui medic. De obicei, se merge la un medic primar pentru o primă evaluare. Dacă acesta suspectează o afecțiune reumatismală, te va îndrepta către un medic reumatolog pentru investigații suplimentare.

Dacă în familia ta există persoane care diagnosticate cu boli autoimune sau reumatice ori dacă simptomele se înrăutățesc într-un timp foarte scurt, este prioritar să te adresezi unui medic reumatolog. Există și simptome care pot fi ameliorate de tratament, iar după încetarea acestuia, își fac din nou apariția, însă mult mai puternic. În cazul în care simptomele continuă să reapară, este mai bine să te vadă un medic reumatolog.

Dacă durerile articulare sunt ignorate o perioadă mai lungă de timp și nu sunt tratate eficient, acestea pot conduce la deteriorarea articulațiilor. De îndată ce procesul de deteriorare începe, acesta nu mai poate fi inversat și poate deveni permanent, prin urmare, este important să nu întârzii vizita la medicul reumatolog.    

VIII. Cum decurge vizita la medicul reumatolog

Prima vizită la medicul reumatolog debutează cu o discuție prin care acesta îți cere să-i explici felul în care te simți, ce simptome ai acuzat în ultima vreme, de cât timp le ai, ce medicamente ai luat pentru a le ameliora și la ce alte soluții ai apelat pentru a le face față.

Discuția poate dura 30 de minute sau mai mult, iar pentru ca medicul să poată afla de la tine toate informațiile de care are nevoie pentru a te diagnostica și trata, este foarte important ca tu să te simți confortabil în prezența acestuia și să poți vorbi fără jenă despre durerile tale.

Ce întrebări îți poate adresa medicul reumatolog?

• Ce simptome ai? Cât de des apar acestea?
• Ce obișnuiești să faci pentru a te simți mai bine?
• Ce activități ori situații înrăutățesc aceste dureri/simptome?
• Unde te doare cel mai tare, cum resimți suferința?
• Ai observat și alte simptome în afară de dureri articulare, dureri musculare, cum ar fi erupțiile cutanate, uscăciunea ochilor, uscăciunea gurii, febră sau infecții?

Fiindcă afecțiunile reumatismale sunt complexe prin natura lor, ceea ce le face dificil de diagnosticat, medicul reumatolog va aduna un istoric medical complet de la tine și va efectua un examen fizic pentru a căuta semne și simptome de inflamație în tot organismul, precum și în sistemul musculo-scheletic.

Istoricul familial poate fi la fel de important în cazul unei boli reumatismale, și-i va prinde bine medicului reumatolog să-l evalueze. Spune-i reumatologului despre toate bolile care există în familia ta, mai ales dacă unele sunt de natură autoimună.

De asemenea, medicul reumatolog va examina rezultatele tuturor analizelor sau testărilor pe care le-ai efectuat anterior, și chiar ți-ar putea cere o serie de analize de laborator suplimentare, pentru a verifica inflamația și/sau producția de anticorpi extra în fluxul sanguin. Totodată, medicul reumatolog te va putea ruga și să efectuezi o serie de teste radiografice (radiografie, ultrasunete, scanare CT sau RMN), pentru a observa și evalua anomaliile musculo-scheletice.

Rezultatele obținute în urma acestor investigații îl ajută pe reumatolog să dezvolte un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor tale specifice.

Îți recomandăm să te echipezi cu mult calm și răbdare, deoarece unele afecțiuni reumatismale pot fi mai greu de identificat chiar din prima, așadar, există posibilitatea ca reumatologul să-ți ceară să vii la mai multe vizite, pentru a putea înțelege pe deplin procesul de bază.

De asemenea, unele afecțiuni autoimune pot necesita evaluări medicale și din partea altor specializări, precum ortopedia, neurologia, neurochirurgia, dermatologia, recuperarea, cardiologia, psihologia, pneumologia, psihiatria, bolile infecțioase. 

Ce întrebări să-i adresezi tu medicului reumatolog la finalul consultației?

• În cât timp vor trece durerile?
• Ce alte opțiuni de tratament mai am?
• Cât timp va trebui să iau medicamente?
• De unde pot obține mai multe informații referitoare la boala mea?
• Ce altceva mai pot face pentru a mă simți mai bine?

Pe parcursul programărilor de urmărire, medicul reumatolog ar putea trata afecțiunile recurente sau ar putea vorbi cu tine despre medicamente, mecanismele de adaptare, ar putea explora tehnici de prevenire a invalidității sau tehnici de recuperare, precum și modalități prin care viața ta poate deveni mai bună, în ciuda afecțiunii reumatismale de care suferi.

Ce opțiuni terapeutice există?

• Tratamentul medicamentos bazat pe antiinflamatoare steroidiene și non-steroidiene, antialgice, decontracturante, tratament antiresorbtiv osos benefic în osteoporoză, terapii modulatoare imunologice;
• Proceduri de recuperare – masaj, kinetoterapie, curenți, flux magnetic, ultrasunete;
• Terapii complementare – acupunctură, fitoterapie, homeopatie.

Reține o scurtă modalitate de auto-evaluare după care te poți ghida pentru a-ți da seama când este cazul să mergi la un medic reumatolog: zona dureroasă este umflată, este roșie, este caldă sau ai dificultăți la mișcare? Dacă răspunsul este da, sună la medicul reumatolog și fă-ți o programare.

Prevenția este prima linie de apărare împotriva problemelor de sănătate.